Soapte pictate.

Acum m`am regasit pe un drum pierdut.Incercand sa pictez un paradis simplu,pe o panza mazgalita si gaurita.Tesuturile mai de mult fine,si fragile,sunt acum rigide si pline de culori inchise sau deschise,contrastate doar de albul din rupturi.

Si nu o sa sterg nimic,ar fi pacat sa schimb ceva,nici nu as putea...Opera mea de arta, ar fi incompleta fara tot ce a fost odata.Vreau doar sa arunc un strop de bine,pe panza asta imbibata de amintiri straine.De clipe colorate,ca niste chinuri dulci...De momente adunate ca intr-un sac cu nuci.De desene deformate,rani usor catifelate,masti inghetsate si caractere ciudate.

Pare imposibil,dar stiu ca pot sa pictez peste tot.Am o mare paleta colorata,ajutata de o pensula fermecata,prin care o sa creez propria lume,doar a mea,diferita de tot,cu alte nuantse,in asa fel incat sa readuc simtul gustului,sa retrezesc fiecare scama din panza.Dintr-o alta perspectiva,va fi din nou pura,simpla, modesta,capabila sa provoace un zambet fiecarui spectator curios.Ve-ti radia de fericire,inca de la prima vedere.

O sa cos rupturile  cu zambete,o sa umblu golurile cu apreciere,o sa alung singuratatea cu prezenta,si o sa castig increderea prin fapte.O sa fiu acolo,cand restu`merg mai departe. Ca un pictor fidel propriului stil,indragostit de arta,ca un strengar flamand ce inventeaza, zaharul pe vata.Si stiu ca intro buna zi,voi reusi.Iar daca aceasta ar fi concurs,as castiga si primul loc,nimic  nu e mai presus.

Si cica doar orbi picteaza iubire.Orbi cu aripi.Orb ca sa nu vezi obstacolele,si aripile ca sa poti sa treci peste ele.Daca e asa,vreau sa orbesc de iubire,sa ma inec in fericire,sa zbor peste tot fara sa`mi pese,de invidie,de vorbe culese,de priviri reci,ofticate,sau suflete sfaramate.
Voi face tot fara efort,intr-un ritm usor constant.Lasandu`mi simturile prada,unui visator aberant..Rapind la randul lor senzatii,ce inca nu s-au terminat.

Iar pe hartia asta fina,respiram cuvinte dulci.Tabloul nostru capata o forma,si tu doar spre mine fugi.